BluePink XHost

Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

Cazare in Delta Dunarii Sulina Sulina/Tulcea/DanubeDelta/Romania/Europe   Versiunea in limba romana English version Site requirements:    Macromedia Flash 5.0/ Javascript   Enabled

 

     Oferim cazare Delta Dunarii, cazare Sulina incepand de la 30 ron/persoana. Va puteti bucura de plaja la mare, plimbari in Delta Dunarii, pescuit in Delta Dunarii in acelasi loc Sulina. La cerere va putem oferi plimbare cu barca prin Delta Dunarii.

 

 

Pensiuni Sulina

 

     In Sulina va puteti bucura atat de plaja si de mare precum si de excursile in Delta Dunarii. Este un loc ideal pentru cei care doresc sa se bucure de placerile verii si de frumusetile naturii. Frumusetea acestui loc este dovedita de miile de turisti care revin in fiecare an aici pentru cazare sulina. Datorita cererii cat mai mare de locuri de cazare au aparut mai multe pensiuni Sulina.

     Dintre toate regiunile Romaniei, poate nici una nu atrage an dupa an atatia turisti ca Dobrogea, si acest fapt nu este o intamplare. Numeroasele statiuni de pe litoral, bogatia culturala a vestigiilor istorice datand inca din Antichitate, peisajele minunate si fauna unica din Delta Dunarii sunt tot atatea motive pentru a mentine treaz interesul turistilor, romani si straini, pentru acest colt al tarii.

     Istoria Deltei incepe cu peste 10.000 de ani in urma prin depunerea mai multor straturi de aluviuni succesive, ce vor colmata golful maritim existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Aluviunile si nisipul marin dau nastere marilor grinduri, insulelor Deltei, Letea si Caraorman. Datorita acestui fenomen, se formeaza cele trei brate: Sf. Gheorghe (69,7 km), Sulina (63,7 km) si Chilia (120 km). Intre aceste brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri, care adapostesc o vegetatie si o fauna mirifica. Suprafata totala a Deltei este 5800 km 2, cuprinzand complexul lagunar Razelm - Sinoe. Delta Dunarii este cea mai “tanara”regiune a tarii si totodata cea mai importanta zona umeda a Europei Centrale, cu lacuri si canale pitoresti si intinse stufarisuri cuprinse intre cele trei brate principale ale fluviului. Principala sa atractie o constituie biodiversitatea remarcabila, cu peste 1100 specii de plante, 325 specii de pasari si peste 110 specii de pesti, prezente pe un teritoriu ce ocupa mai putin de 2% din suprafata Romaniei.

     Sulina este unicul oras al Deltei cu functie de port la Marea Neagra. Este o asezare veche, mentionata inca din anul 950 e.n. de Constantin Porfirogenetul. In secolul al X-lea, localitatea era amintita sub numele Selina. Toponimul este forma veche a antroponimelor romanesti de azi, Sorin si Sorina, legate de rasarit (cf. lat. Sol "Soare"), adica, dupa credintele celor vechi, de (re)nasterea zilnica a maretului astru din Marea Neagra. Cu aceste vechi traditii in mistica solara, Sulina este acum cel mai estic oras al Romaniei si, deocamdata, cel mai estic punct al Uniunii Europene.
Pe la mijlocul veacului al XIX-lea, Sulina era un sat cu aproximativ 1000 de locuitori, in preajma caruia misunau piratii de pe Marea Neagra si talharii din smarcurile Deltei. In acea vreme, printre tragediile Europei s-a numarat si foametea abatuta asupra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei, ca urmare a unei secete cumplite si a invaziei gandacilor de Colorado asupra cartofilor. Atunci, s-a pus problema importului de cereale din Europa, inclusiv din Principatele Dunarene, care aveau importante provizii de grane. Insa, in acel timp, Marea Neagra era controlata de Imperiul Otoman si Imperiul Rus. O importanta cale continentala pentru transportul unor mari cantitati de grane era Dunarea. Asadar, Regatul Unit si toate celelalte puteri occidentale erau interesate ca navigatia pe fluviu sa fie libera, ca si accesul la Marea Neagra, iar apele sa fie indeajuns de adanci pentru trecerea navelor cu pescaj mare. Asa au inceput si studiile pentru realizarea acestor deziderate.
Dupa Razboiul Crimeii, Moldova si, in 1859, Principatele Unite, au obtinut accesul la Marea Neagra, in sudul Basarabiei, prin judetele Cahul, Bolgrad si Ismail, retrocedate de Imperiul Rus, evitand teritoriul aflat inca sub ocupatia otomana. Deblocandu-se importante fonduri banesti din partea marilor puteri occidentale, la 4 noiembrie 1856, mai intai la Galati, si-a lansat activitatea Comisia Europeana a Dunarii (CED), care avea sa dureze 82 de ani. La inceput, in acest organism international, puterile reprezentate erau: Imperiul Austro-Ungar, Al Doilea Imperiu Francez, Regatul Unit, Prusia, Imperiul Rus si Imperiul Otoman. Principatul Moldovei avea pe atunci doar un rol consultativ. Dupa Razboiul de Independenta si revenirea Dobrogei la Tara-Mama, Regatul Romaniei a devenit membru cu drepturi depline ale Comisiei.
     In secolul al XIV-lea ea era loc de popas pentru corabiile genoveze. Ca puncte de atracte sunt plaja pe tarmul marii, cheiul pitoresc de-a lungul caruia se insira case vechi, farurile, cimitirul maritim. Este totodata punct de plecare spre Padurea Letea, lacurile Rosulet, Rosu, Puiu, Lumina, prin canalele Rosu-Imputita si Rosu-lvancea spre bratul Sf. Gheorghe.

De ce Sulina ?

     Cine nu a fost la Sulina trebuie sa ajunga. Pentru ca doar aici, unde Dunarea se intalneste cu marea, nisipul are finetea prafului din clepisdra, apusurile seamana cu explozii ceresti iar oamenii au mereu un zambet larg pe buze. Sulina este unul dintre cele mai frumoase locuri ale Romaniei. Este in acelasi timp si o destinatie mai putin cunoscuta de majoritatea turistilor romani – dar preferata de cei straini care alearga dupa natura, salbaticie, viata simpla si concedii relaxante. In Sulina te simti ca si cum ai fi la capatul lumii. Aici nu exista zumzetul uneori deranjant al traficului. Exista insa plaje largi si generoase, apa curata, canale ascunse, mancare buna si ieftina, liniste si o apropiere de divinitate.

 

 

     Localitatea a fost pentru prima data atestata documentar in secolul al X-lea dar exista supozitii conforma carora acest oras dobogean ar avea o vechime de peste 2000 de ani. Astazi, Sulina este al cincelea oras ca marime al judetului Tulcea – cu o suprafata de 30 de kilometri patrati – dar unul dintre primele din punct de vedere al atractivitatii turistice. In perioada interbelica Sulina avea peste 30.000 de locuitori perioada in care a atins apogeul dezvoltarii. Viitorul ar putea sa-i rezerve Sulinei o surprinzatoare relansare economica ce ar putea sa-i readuca in actualitate renumele de altadata, cauza nefiind de aceasta data transportul si comertul naval, ci imensul potential turistic al zonei. Lucru evidentiat inca de acum prin aparitia mai multor pensiuni sulina, hoteluri care ofera ocazia mai multor turisti sa se bucure de pescuit in delta si cazare delta.

     Istoria nescrisa a orasului are circa 2700 de ani vechime, ceea ce ar plasa Sulina intre cele mai vechi asezari din Romania. Putin mai sigur este ca aproape 1000 de ani mai tarziu, aici era granita dunareana a Imperiului Roman, destramat la 476 e.n. Daca galerele Romei ancorau in portul Sulina (ceea ce este foarte plauzibil) ar insemna ca Sulina sa aiba doar 1700 de ani vechime. La capitolul "istorie scrisa", documentele ni-l prezinta incepand cu perioada Bizantina, prima mentiune datorandu-i-se lui Constantin Porphyrogenetul care, in lucrarea sa "De Administrando Imperii" 950 e.n., il pomeneste cu numele de Solina sau Selina . Pensiuni Sulina. In anul 1318, orasul devenise port genovez. Un document din iulie 1469 mentioneaza faptul ca "flota turceasca se afla la Soline", inaintea atacului impotriva Chiliei si Cetatii Albe. In perioada razboaielor ruso - turce, sec. XVIII - XIX, Sulina era cunoscuta ca o localitate cu numai 1000 - 1200 de locuitori. Conventia ruso - austriaca incheiata la Sankt Petersburg (1840) este primul document de legislatie internationala, care nominalizeaza Sulina ca port fluvio - maritim si pune bazele navigatiei libere pe Dunare.

     In 1843 numarul vaselor englezesti ce intrau pe Dunare prin Sulina era de numai 7, in 1849 numarul acestora crescand la 128. Prin Tratatul de la Paris, din 1856, se infiinteaza, cu sediul la Sulina, Comisia Europeana a Dunarii (CED), for cu mandat european de neutralitate a zonei politice respective. Comisia era compusa din reprezentantii Marii Britanii, Frantei, Austriei, Germaniei (Prusiei), Italiei (Sardinia), Rusiei si Turciei. Sulina devine port liber (PORTO FRANCO), are o dezvoltare economica rapida, asigurata de statutul de neutralitate pe timp de pace si razboi, conferit de CED.

     In Sulina acelor timpuri se dezvolta in mod natural, pentru prima oara, conceptul Europei Unite, manifestat prin spirit de toleranta si convietuire multietnica. La sfarsitul secolului XIX, la o populatie de 4889 locuitori, recensamantul indica: 2056 greci, 803 romani, 546 rusi, 444 armeni, 268 turci, 211 austro -ungari, 173 evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tatari, 22 muntenegreni, 21 sarbi, 17 polonezi, 11 francezi, 7 lipoveni, 6 danezi, 5 gagauzi, 4 indieni, 3 egipteni. In oras existau 1200 de case, 154 de pravalii, 3 mori, 70 mici intreprinderi, o uzina de apa (donatie a reginei Olandei), o uzina electrica, o linie telefonica de la Tulcea la Galati, un drum modern pe o lungime de 5 mile, doua spitale si un teatru. Intre cele doua razboaie mondiale, numarul populatiei orasului oscila intre 7.000 - 15.000, functie de productia nationala de grau, care era transportata si depozitata la Sulina si care atragea o populatie eterogena din toata Europa. Procesul educational era asigurat prin 2 scoli grecesti, 2 romanesti, o scoala germana, una evreiasca, alte cateva scoli confesionale, un gimnaziu si o scoala profesionala de fete, un institut englez de marina. Credintele religioase se manifestau in cadrul a 4 biserici ortodoxe (dintre care 2 romanesti, una ruseasca si una armeana), un templu evreiesc, o biserica anglicana, o biserica catolica, una protestanta si 2 moschei. In oras functionau un numar de 9 reprezentante consulare: consulatul austriac, viceconsulatele englez, german, italian, danez, olandez, grec, rus si turc, iar Belgia avea o agentie consulara. Pentru toate acestea exista un club diplomatic. Cele mai importante companii de shipping din Europa aveau birouri la Sulina: Lloyd Austria Society (Austria), Deutsch Levante Linie - D.L.L. (Germania), Egeo (Grecia), Johnston Line (Anglia), Florio et Rubatino (Italia), Westcott Linea (Belgia), Messagerie Maritime (Franta), Serviciul Maritim Roman. Documentele oficiale erau redactate in limbile franceza si engleza iar limba de comunicare era greaca.
Inceputul razboaielor conduc la desfiintarea CED in 1939, pierderea neutralitatii ducand la retragerea reprezentantelor consulare din oras. Sulina devine punct strategic militar, bombardat de aliati in 25 august 1944, moment in care peste 60 % din cladirile orasului au fost distruse. Dupa razboi, intra sub influenta sovietica, care incearca sa stearga orice urma a istoriei existentei de 83 de ani a Comisiei Europene a Dunarii.  

     Multi dintre cei care au deschis acum 150 de ani navigatia la gurile Dunarii au ramas pentru totdeauna la Sulina. Erau angajati ai Comisiei Europene a Dunarii, stransi de pe tot continentul sa amenajeze canalul de transport maritim pe care se urca si azi pana la Galati si Braila. Numele lor sunt sapate pe crucile din cimitirul orasului - probabil cel mai cosmopolit din Romania.
     Ca puncte de atracte sunt plaja pe tarmul marii , cheiul pitoresc de-a lungul caruia se insira case vechi, farurile, cimitirul maritim. Este totodata punct de plecare spre Padurea Letea, lacurile Rosulet, Rosu, Puiu, Lumina, prin canalele Rosu-Imputita si Rosu-lvancea spre bratul Sf. Gheorghe.

Cu o populatie de 5000 de persoane Sulina este in mod cert un orasel extrem de linistit. Destinatie preferata pentru cei indragostiti de frumusetea Deltei, Sulina reprezinta un important punct de plecare catre Sfantul Gheorghe, Chilia sau bratele ascunse ale Deltei, rezervatiile de pasari sau insulele mai putin cunoscute ale ecosistemului. Lacul Rosu sau Lacul Raducu sunt doar doua “obiective” usor accesibile turistilor veniti aici. Imprejurimile Sulinei abunda de bogatii ale naturii – grinduri sau lacuri naturale, brate ascunde pline de vegetatie, adevarate oaze de viata unde sute de specii de pasari isi fac cuibul in fiecare primavara.

 

Europolis-ul lui Jean Bart sau puzzel-ul etnic al Sulinei

 

Eugeniu P. Botez, cu pseudonimul Jean Bart, se naste la 28 noiembrie 1874, la Burdujeni, în nordul Moldovei. Era fiul capitanului Panait Botez- înflacarat unionist- si al Smarandei. Cursul primar si-l începe în 1882, la scoala din Pacurari, unde îl are ca dascal pe Ion Creanga. Pseudonimul de Jean Bart si l-a luat dupa numele celebrului marinar Jean Bart, care a trait între 21 octombrie 1650 si 27 aprilie 1702. Scriitorul va iscali de aici înainte (1901) volumele cu acest pseudonim, la care va adauga, între paranteze, adevaratul sau nume: Eugeniu P. Botez. Drumul creatiei lui Jean Bart este de la articolul de ziar si reportaj, la schita si la nuvela de larga respiratie, încheindu-se cu romanul Europolis, care se tipareste în 1933, fiind prefatat de George Calinescu. Iar la 12 mai, tot în acel an (1933) se stinge din viata.Pensiuni Sulina. Europolis , titlul romanului, care a provocat o inutila discutie de polemica literara, este cum nu se poate mai adecvat. Este o mica ironie si o plastica notiune pentru tot aliajul si mozaicul porturilor, în special al porturilor noastre. Actiunea romanului Europolis se petrece la gurile Dunarii ,, la Sulina, acolo unde batrânul Danubiu îsi pierde apa si numele în mare ”, cum spune citatul de pe coperta volumului. Toata aceasta lume cosmopolita, facuta din functionari si naufragiati ai vietii, aventurieri si cautatori de noroc, porniti în voia soartei pe liniile indescifrabile ale destinului, au gasit în Jean Bart un profund si pasionat cunoscator. Tot acel oras instalat peste o asezare de pirati ai Marii Negre, cu stigmatele si misiunea lui, aici pe linia de intersectie a Europei orientale si-a gasit în pana scriitorului o valoroasa realizare. Afabulatia este simpla si clara, fara afectiuni dramatice si fara eforturi de limbaj, curge în mod firesc ca toata literatura de elita pe care a facut-o scriitorul pâna acum. În cadrul acesta pitoresc pe care-l abordeaza scriitorul cu atâta facilitate si prestigiu, se desfasoara tragedia unei familii de greci întâlnita în aceasta rascruce a pamântului. La Sulina ,, acolo unde batrânul Danubiu îsi pierde si apa si numele în mare ” si unde Comisia Europeana a Dunarii, aduce o nota grava, internationala, colonia elena este framântata de un mare eveniment: Stamati Marulis, patronul cafenelei din fata debarcaderului, primise o scrisoare de la un frate al sau ,Nicola, îmbarcat pe vremuri ca marinar pe un vapor francez, si disparut.Pensiuni Sulina. Se afla acum în America, în Guyana, si fiindca îi murise nevasta si avea numai o fata, avea de gând sa-si vânda totul si sa se întoarca, spre a-si sfârsi zilele lânga rudele sale, dupa patruzeci de ani lipsa. Aceasta stire împarte familia în doua tabere, fiecare disputându-si pe American, si trezeste în toti speranta mare de propasire a portului si comertului, deoarece un întors din America nu putea fi decât milionar. Stamati face pregatiri mari de primire si bancile îi deschid credit larg în vederea colaborarii cu marele capitalist. Americanul soseste simplu si cu bagaje putine, aducând cu sine pe Evantia, fata nascuta din convietuirea cu o indigena de culoare, precum si o maimuta. E primit cu mare alai si amândoi sunt înconjurati de cele mai mari atentii, fiind acceptati chiar în cercul protocolar si închis al Comisiunii Europene a Dunarii. În curând Evantia face cunostinta cu ofiterul de marina Neagu, de care se îndragosteste. Îi iese însa în cale un alt ofiter, tip de Don Juan, poreclit de aceea si ,, Marchizul de Priola ” , un anume Deliu, fost amant al Penelopei, sotia lui Stamati Marulis, frumusete bizantina pe vremuri si neconsolata înca de a-si irosi viata în acest port monoton alaturi de un barbat batrân si ursuz. Deliu, seduce pe Evantia, în urma unei prinsori, Neagu pleaca atins în suflet, iar Evantia, nefericita si persecutata de Penelope din gelozie, se îmbolnaveste. La rândul lui Deliu, vrând sa scape de Penelope, simuleaza o calatorie îndepartata ceea ce provoaca sinuciderea Penelopei. Exasperati ca americanul nu scoate nici un ban, compatriotii încep sa se informeze. ,, Înteleptul Logaridis ” descopera ca Nicola fusese deportat în Guyana pentru o crima savârsita pe vapor, ca statuse acolo multa vreme în închisoare si apoi liber, în calitate de concesionar în colonia agricola, ca luase o indigena chiar dintre condamnate si-si crescuse fata sub îngrijirea calugaritelor misionare. Pensiuni Sulina. Era sarac. Dupa ce vânduse tot, venise în Europa. Banii îi cheltuise cu drumul si acum nu mai avea nimic. De acum încolo începe tragedia lui Nicola si a Evantiei. Toata lumea începe sa-I ocoleasca si sa-I persecute. Autoritatile încearca expulzarea lor. Hamalii din port nu vor sa primeasca printre ei la lucru pe batrân, amenintând cu greva. Izgonit, înfometat, Americanul intra într-o afacere de contrabanda, e împuscat si în curând moare. Ramasa pe drumuri, Evantia, devine stea de cabaret, rezistând ,,la vitiu ” si protejata de un batrân aspru, Jak- ,,tapeurul”, pâna ce se îmbolnaveste de tuberculoza, si moare dupa ce daduse nastere unui copil. Europolis – este, printr-o metafora fericita denumirea orasului cosmopolit Sulina. Nu e un secret pentru nimeni ca românul nu îsi cunoaste tara. Asadar, suntem în situatia de a descoperi, multumita lui Jean Bart, exoticul în limitele hotarelor nationale: ,, Viata acestui mic port cosmopolit e originala si interesanta. Are un farmec si un pitoresc deosebit. Este unicul loc în tara unde gasesti adevarata viata de port. Celelalte porturi ale noastre nu sunt decât orase. Sulina este numai port, nu are oras. Toata populatia se hraneste din viata portului. Dealtfel nici nu are nimic comun cu restul tarii. Aici e o viata de colonii. Comertul levantin atrage aventurieri din toate semintiile, cari se perinda pe aici ca sa pescuiasca în apa tulbure a Dunarii. Un mozaic de rase. Toate neamurile, toate tipurile si toate limbile. Mica lume a acestei institutii- Europa în miniatura- cu decoruri, culise si protocol, are o viata aparte. Este un cerc închis, impermeabil, etans.” Pensiuni Sulina. Se întelege de aici perfect cu câta simpatie vechiul marinar si-a fixat ca teatru al actiunii portul, unicul port românesc- Sulina, si cu ce privire experta a examinat varietatea materialului omenesc. Eroii sai principali sunt luati din colonia greceasca, pare-se cea mai densa insula de populatie straina a portului. Actiunea e declansata cu deosebita abilitate prin motorul unui eveniment senzational. Nicola Marulis, dupa patruzeci de ani de absenta, îsi anunta sosirea apropiata din America, fratelui sau, Stamati. Dupa cum spune undeva , în carte,Jean Bart ,, grecul se naste marinar, si în afara de orice meserie el e capitan de… vapor, caic sau barca.”În roman este prezentata o societate pestrita, miscatoare, agitata de interese si pasiuni, e adunata în filele acestui roman dens. Europolis –ul este o monografie romantata a Sulinei, un manual de etnografie vie, care îmbogateste deopotriva literatura si disciplinele exacte. Europolis – e mica Sulina româneasca, orasel pe tarmul marii si mare port la Dunare, sediu al Comisiei Dunarene, locuinta a tuturor gintilor europene, ceea ce face pe Jean Bart, unicul si pretuitul nostru scriitor-marinar sa-I dea acest nume de importanta alura. Pensiuni Sulina. Putea la fel de bine sa-l numeasca- Metopolis, Cosmopolis sau Planetopolis. Dar daca teribilul Europolis , nu-I decât o biata urbe româneasca, nici macar resedinta de judet, cu perceptie si cu judecatorie, cu oameni nevoiasi si cu cancanuri, cu cafenele si cu greci, în schimb ritmul de accelerata si nepotolita viata, pe care I-l împrumuta autorul, îi preschimba într-adevar porecla în renume.

      Astfel, în Europolis palpita suflete cu nazuintele atintite spre celalalt capat al oceanelor, se agita oameni cu gândul, cu trecutul, cu nadejdile la Pera sau la Pireu, pe sânul nordic al Africii sau tocmai în Guyana Franceza. În raport cu viata bastinasilor statornici sau celor cu gând de ramânere, aceasta curgere suprapusa de fluviu omenesc, pare si mai framântata si mai dureroasa în zadarnica ei zbatere. Exotismul din Europolis este numai un exotism de mediu, fatal porturilor active, care au toate o înfatisare cosmopolita. În roman simtim orgoliul colectiv al coloniei grecesti, în apriga concurenta cu autohtonii si evreii capitalisti, cu umoristicile conflicte din sânul ei, datorite aceleiasi îngâmfari atavice si pasiunilor politice; simtim viata activa plina de farmec si de peripetii a portului, dupa cum intuim destinul marinarului nestatornic din profesie, în vesnica lupta cu elementele naturii si cu omul. Prin acest larg fundal se desfasoara actiunea principala din Europolis, consolidând romanul printr-o bogata ambianta, care da si savoarea esentiala a naratiunii. Prin drama amoroasa a grecoaicei Penelopa si a poeticei negrese Evantia, Europolis este si o contributie interesanta a romanului nostru provincial. Inaugurat de samanatorism, romanul provincial s-a rasfatat pe unica tema a dezadaptatului. Impresia de ratare, în mediul meschin care ucide pasiunile puternice si declansaza pe cei slabi înarmati, se degaja din simpla înlantuire a faptelor. Maritata de nevoie cu pilotul Stamati Marulis, dupa ce gustase din fructul ispititor al vietii celor avuti, Penelopa devine, în mod fatal, victima unui nostalgic bovarism.Pensiuni Sulina. Diferenta de vârsta si prozaismul lui Marulis precipita evadarea din lanturile casniciei, aruncând-o în bratele unui cuceritor de profesie, capitanul Angelo Deliu. Surprinsi de Stamati, acesta se retrage din viata de marinar, deschizând o cafenea în port.Pensiuni Sulina. Dar pasiunea Penelopei nu atipeste; hranita si de iluzia eventualei bogatii a lui Nicola, fratele lui Stamati, care se întoarce din America la Sulina, speranta într-o totala schimbare a existentei e însa progresiv risipita. Americanul n-are nici un ban, iar Deliu s-a plictisit de pasiunea ei romantioasa, îndreptându-si ochiul de prada asupra Evantiei, aparitie de o tulburatoare gratie exotica. Stamati se ruineaza prin datorii facute în speranta bogatiei presupuse a lui Nicola, iar Penelopa, dezamagita de Deliu, se îneaca. Acelasi destin tragic o urmareste si pe Evantia, fiica americanului.Fictiunea se impune cititorului, intens si uneori fascinant, caci acesta simte la orice pagina ca un om care a cutreierat mari si oceane, venind în contact cu o fauna umana variata si diversa, a dat la lumina aici rodul copt si sinteza unei experiente personale din cele mai vaste. O dovada a sinceritatii si probitatii lui de artist e faptul ca Jean Bart a localizat actiunea plina de miscare si patetic a romanului în micul port de la gurile Dunarii, unde, în calitate de comisar maritim, si-a petrecut anii maturitatii, si a carui viata o cunostea ca nimeni altul sub toate aspectele ei. În acest centru curios si unic, el ne înfatisaza un numar impunator de personaje, fiecare din ele cu fizionimia lui distincta, fiinte ce se agita, iubesc sau urasc, animate de pasiuni intense si violente, care mâna pe unii la sacrificiu, pe altii la actiuni ilicite, având uneori ca epilog sinuciderea sau moartea. Eroii principali, lucru firesc acolo, unde colonia elena alcatuieste elementul etnic dominant, sunt greci levantini, copii ai soarelui sudic, pe care imaginatia aprinsa îi predispune la iluzie, iar sângele clocotitor la gesturi si manifestari iuti, subite, rizibile, de obicei, dar fatale si funeste, prin urmarile lor, câteodata. Romanul lui Jean Bart este plin de regasiri pentru orice cititor. Chiar daca ai trait toata viata la sute de kilometri departare de gurile Dunarii- locul în care se desfasoara actiunea din Europolis- recunosti în carte peisaje si oameni pe care parca I-ai mai întâlnit undeva si totusi nu I-ai vazut niciodata. Nu este la mijloc numai binecunoscuta proprietate de regasire, atât de caracteristica imaginii tipice. Este si altceva: nostalgia marilor ce ne-a încântat copilaria, pitorescul atât de cunoscut al oraselor portuare cu taverne, marinari cheflii, cu cafenele în care esueaza, la nelipsita partida de table, vechi marinari, batrâni lupi de mare ce-au colindat toate oceanele, fiecare cu câte-un sac plin de povestile extraordinare ale calatoriilor. Prin alte fire, romanul lui Jean Bart ne leaga de un însemnat capitol al literaturii noastre, literatura orasului de provincie.Pensiuni Sulina. Sulina se afla asezata tocmai la gurile Dunarii.Pensiuni Sulina. Pe aici comunica Europa centrala cu Mediterana si Orientul, cu celelalte oceane si continente. Un mic oras de provincie cu portile deschise spre lumea întreaga. La Sulina, în fata ochilor este marea întinsa si deschisa peste imensitatea careia Constantinopolul, Cairo, Marsilia, Insulele Azore, Indonezia, Insulele Haway sunt apropiate de caile de apa. E vorba de Sulina, pe vremea cand era porto-franco, pe vremea când era româneasca numai cu numele, fiindca în realitate acolo dicta fosta Comisiune Europeana a Dunarii în forma ei acut imperialista. Într-o precisa încadrare de atmosfera locala, cu nenumaratele figuri episodice de capitani de corabii, de hamali, de ofiteri români, de femei de moravuri usoare si marinari cheflii, de misiti si bogatasi de origine suspecta, de notabilitati provinciale, la care se adauga toata drojdia unui oras cu populatie internationala.

 

Delta Dunarii un adevarat paradis al faunei si florei

     In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.Pensiuni Sulina. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Pensiuni Sulina. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intâlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

    Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Pensiuni Sulina. Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata.Pensiuni Sulina. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Plaurul este o formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o împletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite marimi care, împinse de vânt, se deplaseaza pe suprafata apei.

    Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Pensiuni Sulina. Alaturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

     Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, întreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

     Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrând primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si economic.

SULINA

Este singurul oras din cadrul deltei situat la cea mai joasa altitudine din tara : 3,5 m fata de nivelul marii. De la primul port important pe care-1 atinge Dunarea la intrarea pe teritoriul tarii - orasul Drobeta Turnu Severin - si pîna la Sulina, sînt 931 km. Diferenta de nivel între aceste doua localitati este de numai 34 m.Prima mentiune asupra acestui oras o face Constantin Porphirogenetul, în anul 950 e.n., care îl numeste ,,Selina". Mai tîrziu - în secolul al XIV-lea -aminteste de el genovezul Pietro Visconte, pe una din hartile sale din anul 1327. Pensiuni Sulina. Astazi, plutind pe apele canalului, calatorul îsi poate cu greu închipui cît era de dificila navigatia pe aceasta cale acum cîteva secole. Zile si saptamâni dura strabaterea pîna la mare a vaselor cu pînze, pe un drum sinuos obturat pe alocuri de praguri de nisip. Drumul de la Galati la Sulina dura cca 6 saptamîni. Spre a-si putea asigura aprovizionarea cu cereale, brânzeturi, miere, fructe si altele, turcii erau foarte preocupati de mentinerea navigatiei care se facea anevoie prin transbordarea marfurilor de pe un vas pe altul, la Sulina. Pentru despotmolirea canalului, ei aplicau uneori, un procedeu original : tîrau pe fundul apei o corabie scufundata cu care scormoneau nisipul si rascoleau depunerile.În mentinerea navigabilitatii Dunarii si a gurilor sale erau interesate si alte puteri europene, printre care si Austria, în urma congresului de la Paris care a pus capat razboiului Crimeii (1856), a fost înfiintata Comisia Europeana a Dunarii, care a luat în studiu problema navigatiei la varsarea Dunarii în mare. Situatia navigatiei pe bratul Sulina era dificila din cauza unor vase scufundate chiar la gura. Cu toate acestea, Sulina era singura cale navigabila care avea o adîncime de 2,44 m, în timp ce gurile Chilia - Oceacov si Sf. Gheorghe nu puteau asigura o adîncime medie a apei mai mare de 1,83 m.Chilia prezente guri numeroase si instabile. În plus, în conditiile navigatiei cu pînze era departe de Bosfor. Bratul Sf. Gheorghe avea unele avantaje : o gura suficient de larga, aluviuni pe atunci putine si o adîncime mai mare în dreptul marii. Proiectul pentru amenajarea lui avea însa inconveniente - un drum prea sinuos spre varsare, ceea ce în final ar fi dus la un cost ridicat al lucrarilor. Desi bratul Sulina prezenta dezavantajul unei puternice aluvionari, Comisia Europeana a Dunarii a adoptat pîna la urma proiectul inginerului Ch. Hartley, care prevedea amenajarea acestui brat (în anul 1858). O data cu punerea în aplicare a proiectului a început sa creasca si importanta portului Sulina. Prin construirea digurilor paralele si strîmtarea gurii Sulinei de la 183 la 152 m, precum si prin prelungirea lor în mare, procesul de împotmolire a fost redus dar nu în întregime eliminat, întretinerea navigabilitatii canalului Sulina se face azi cu ajutorul marilor dragi, pe care le putem vedea în rada portului.In anul 1959, în drum spre Constantinopol, a trecut prin Delta Dunarii si prin Sulina scriitorul Dimitrie Bolintineanu, care l-a însotit pe domnitorul Alex. loan Cuza în calatoria sa istorica la înalta Poarta. Impresiile sale au fost publicate în lucrarea „Calatoria domnitorului Principatelor Unite la Constantinopole". În acest oras a functionat, în 1878, ca administrator al plasii Gurile Dunarii, poetul Alexandru Macedonski (1854-1920). La Sulina s-a nascut dirijorul de renume mondial George Georgescu (1887-1964).Viata din trecut a Sulinei este reflectata si în literatura. Alexandru Vlahuta i-a consacrat o pagina în „România pitoreasca". În paginile romanului lui Jean Bart (Eugen P. Botez) „Europolis" - dupa care s-a turnat si un film - sînt dezvaluite multe din contradictiile vietii din trecut a acestui port fluvio-maritim al tarii. Jean Bart amintea în cartea sa si de actiunea nisipului care împotmolea mereu canalul.Exprimînd în cifre cantitatea aceasta medie de aluviuni pe care le transporta Dunarea într-un an, putem afirma ca ea reprezinta aproximativ 70.700.000 tone anual. Este asa-numitul ,,debit solid" pe care fiecare brat al Dunarii, potrivit puterilor sale, îl transporta si îl depune la varsarea în mare. Bratul Sulina, de pilda, transporta în fiecare an cea 5.800.000 tone, bratul Sf. Gheorghe 16.500.000 tone iar Chilia 48.400.000 tone. Fara îndoiala este o cantitate uriasa care, exprimata în vagoane de zece tone, reprezinta ceva mai mult de 7.000.000 si nu mai putin de 89.000 garnituri de tren (a 80 vagoane fiecare), în ani cu inundatii mari, ca cele din 1970, cantitatea de aluviuni transportata în mare poate fi de 2-2,5 ori mai mare. Frumoasa Dunare albastra cîntata de compozitorul vienez Johann Strauss, nu este în realitate decît un fluviu galben. Uriasele cantitati de pamînt aduse de Dunare au construit actuala delta, contribuind în continuare la desavîrsirea peisajului ei. O puternica marturie a uriasei capacitati de constructie a Dunarii o înfatiseaza farul, care, cladit în anul 1802 aici, la Sulina si refacut în 1842, a ramas azi mult în urma locului de varsare a fluviului în Marea Neagra.Tot o dovada concludenta în acest sens o constituie aparitia pe harta deltei, la nord-est de Sulina, a lacului Musura (baia Musura, cum i se mai spune), format în urma tendintei de a se suda a celor doua brate ale Dunarii - Chilia si Sulina, ale caror ramificatii prind apele marii ca într-un cleste.Portul Sulina îsi deschide astazi larg portile vaselor care vin din toate colturile lumii. Canalul are o prelungire de peste 7 km care asigura vaselor o plutire linistita, chiar atunci cînd marea este agitata. Spre a-1 feri de inundatii, orasul Sulina va fi ocrotit de un dig de pamînt, lung de peste 4 kilometri, înaltat la cota maxima a apelor, în oras se proiecteaza construirea unei Case de cultura, a unui hotel turistic cu 150 de paturi, a unui restaurant cu 300 de locuri.Portul Sulina va prelua o parte din tranzitul portului Constanta. Traulerele românesti vor descarca o parte din încarcatura lor, care va fi prelucrata chiar aici. În acest scop, pe lînga fabrica de guanina (lac de perle ce se extrage din solzii de peste), în viitorii ani se prevede a se construi un depozit frigorific cu o capacitate de 3. 000 tone si o fabrica de conserve, cu posibilitatea de a prelucra 5.000 tone conserve anual.In ultimul timp, Sulina prezinta o deosebita atractie pentru turisti, datorita atît plajei sale întinse, cît si faptului ca e usor accesibil în lunile de vara cu ajutorul curselor NAVROM care circula zilnic între Galati-Tulcea-Sulina.

 

Obiective turistice.

 

Vizitatorului orasului îi recomandam : (1) frumosul chei, încadrat cu spatii verzi care constituie un agreabil loc de plimbare ; (2) Palatul administrativ al flotei dunarene cu gara fluviala - una din cladirile reprezentative ale orasului ; (3) plaja de pe malul nisipos din apropiere (4) farul si digul ce patrund adînc în mare ; (5) cimitirul, bogat în pietre funerare din secolul al XIX-lea.

OBIECTIVE TURISTICE ÎN ÎMPREJURIMI.

În nord - padurea Letea si vecinatatile ei (trecînd mai întîi pe la Cardon); în sud-est, folosind canalul Busurca se poate merge la lacul Lumina, sau navigînd pe gîrla Împutita, se poate ajunge la lacul Rosu si lacul Puiu ; spre sud, urmînd un drum de uscat - nu întotdeauna comod - se poate ajunge la Sf. Gheorghe, trecînd peste gîrla Împutita cu barci de ocazie.

1. Consiliul popular al orasului.
2. Casa de cultura.
3. Club.
4. Sala de spectacole.
5. Hotelul „Farul".
6. Restaurant.
7. Oficiul P.T.T.R.
8. Parc.
9. Gara fluviala.
10. Spre plaja

 

CRISAN - MILA 23 - MATITA  (pe Dunarea Veche)

 

Ruta Crisan - Mila 23 - Matita se desprinde din itinerarul descris la capitolul precedent, constituind o deviere de la calatoria pe bratul Sulina. Pe aceasta ruta, în lunile de vara, turistii au la dispozitie si cursa NAVROM, care circula însa numai pîna la Mila 23. Pîna la Crisan calatoria se face pe itinerarul care pleaca din Tulcea, de-a lungul bratului Sulina. De la Crisan, vasele ce merg spre Mila 23 si Matita cotesc spre nord pe bucla interioara a marelui ,,M" numita Dunarea Veche. Unele vase - mai ales cele pescaresti - se opresc la cherhanaua de la Mila 23, si în continuare, navigheaza spre Matita. Motoarele pescaresti merg deseori direct pe ruta Tulcea - Mila 23 - Matita, fara a face escala la Crisan. Între Crisan si Mila 23 sînt 12 km. Folosind barci conduse de localnici, se poate parcurge acest drum într-o ora. Este o ruta foarte placuta. Navele parcurg aici albia unui fost brat al Dunarii, astazi lipsit de curent, aidoma unui lac. Îngustele carari de apa ce se desprind din cînd în cînd din vechea albie a Dunarii duc spre ascunzisuri în care freamata viata mai putini cunoscuta a apelor. Mihail Sadoveanu a descris aceasta lume aparte cu feluritele specii de pasari sau mamifere în povestirea intitulata „Pe Dunarea Veche". Procesul de împotmolire a acestui sinuos drum a început dupa terminarea lucrarilor de rectificare cînd apa bratului Sulina a pornit pe noua ei albie înca de la intrare, unele vase mai mari se afla uneori în pericol de a se împotmoli, de a se înfunda în nisip ceea ce impune realizarea unor lucrari de dragare pentru mentinerea circulatiei.

 

MILA 23 este un sat pescaresc tipic. Asezarea se afla într-o regiune bogata în ghioluri si în apropierea unor zone de stufarii, în care adesea poate fi întîlnita nurca (Mustela lutcreola), si vidra (Lutra lutra). In cautarea de locuri bune de pescuit, strabunii actualilor locuitori ai satului au venit aici din diferite locuri din delta - Chilia Veche, Sulina sau Mahmudia. Pescari din tata în fiu, ei nu se înseala asupra „toanelor" (locuri de pescuit) si stiu sa obtina întodeauna productii bogate. În ultimii ani, aici s-a construit o moderna cherhana, iar în apropiere, pe grindul Stipoc, o pepiniera piscicola. In aceasta regiune, în care omul are mult de luptat cu capriciile apei, viata a trebuit organizata dupa anumite cerinte. Cel mai mic spatiu pe uscat, oricît de neînsemnat ar fi, este folosit cu grija. Curtea, casa, sopronul, - toate trebuie construite pe un teren mai ridicat spre a fi la adapost de primejdia inundatiei. Acolo unde nu pot fi gasite terenuri mai ridicate, se fac mai întîi supraînaltari de pamînt, pe care sa se dureze apoi constructiile. Mînuirea vîslelor este o arta, cu care copiii locuitorilor se familiarizeaza începînd uneori de la vîrsta de 4-5 ani. Vîslind, pescarii parcurgeau înainte distante impresionante. Acum, barcile sînt mînate de motoare.Autorii documentelor cinematografice si-au recrutat adesea consilieri pentru realizarea filmelor în Delta Dunarii din rîndul locuitorilor satului Mila 23, buni cunoscatori ai naturii si ai locurilor tainice ale deltei. Documentarul „Printre pelicani", de pilda, a fost realizat cu concursul acestora, la Ledianca - un ghiol apropiat de Mila 23.Acest sat cu un specific aparte, urmeaza a fi radical reconstruit, pentru a-l feri de urmarile atît de frecvente ale inundatiilor din Delta Dunarii. În loc de strazi, satul Mila 23 va fi brazdat de canale, fapt care-i va imprima o linie asemanatoare asezarilor lagunare.

Drumul spre Matita porneste din dreptul satului Mila 23, strabatîndu-se mai întîi gîrla Eracle, apoi gîrla Lopatna, pe care se navigheaza spre unul din locurile cele mai pitoresti ale regiunii.Acum 2.500 de ani, adica pe timpul vizitei lui Herodot în delta, din apa bratului Chilia cobora spre Matita o ramificatie orientata spre sud-est, care si-a adus desigur contributia sa la formarea acestui colt al deltei, dupa care a disparut. Calea spre Matita strabate o zona întinsa de stuf plutitor - plaur. Pe cîtiva kilometri patrati se întinde o insula de vegetatie plutitoare, din care, datorita valurilor provocate de vasele ce trec pe aici, se rup din cînd în cînd bucati de plaur. Privita îndeaproape, aceasta bucata de plaur prezinta o îngramadire de radacini asemenea unei saltele ce sustine o asociatie de plante, între care stuful domina prin talia sa înalta. Astfel, stuful mai prezinta o particularitate - si anume aceea de a se putea deplasa, prin plutirea dintr-un loc în altul. Datorita marii raspîndiri a acestei plante în delta, s-a împamîntenit aci expresia „împaratia stufului". Acum, cînd strabatem coturile gîrlei Lopatna, putem usor observa diferite zone de vegetatie, cuprinzînd si alte soiuri de plante, care se apropie mai mult decît stuful de locurile mai adînci ale apei. Se pot distinge - pîna la zidul de stuf - o zona a broscaritei (Potamgenetum) din care face pante limba apei (Potamogeton natans) cu doua feluri de frunze - unele cilindrice ce se afla sub apa, altele late, ce plutesc pe apa ; apoi urmeaza zona nufarului (Nupharetum), în cuprinsul careia se remarca nufarul alb (Nymphaea alba) si nufarul galben (Nuphar luteum). Nufarul este floarea apelor linistite. Petalele lui albe se deschid dimineata pentru a absorbi razele soarelui, iar seara se închid în teaca verde a celor patru sepale. Nufarul are rude în diferite colturi ale globului pamîntesc. Pe malul fluviului Amazoanelor (Brazilia) creste planta Victoria regia, ale carei frunze plutitoare uriase pot sustine un copil în greutate de 10 - 20 kg (la noi aceasta planta poate fi vazuta la gradina botanica din Cluj), iar pe Nil, - lotusul pe care vechii egipteni l-au închinat lui Osiris zeul soarelui. Lînga Oradea, la Baile Felix se afla o planta asemanatoare cu lotusul (Nymphaea lotus var thermalis) numita popular drete, nufar sau floarea de tau.Pe frunza lata, lucie, a nufarului, alearga adesea lisita (Fulica atra atra), ale carei oua foarte gustoase îi atrag pe braconieri. Speriata de zgomotul produs de motoarele vaselor ce strabat apele deltei, ea traverseaza cu repeziciune drumul chiar în fata provei vasului, înotînd acolo unde este apa adînca si fugind peste insulitele de nufar ce le întîlneste în cale. Aceasta pasare mica poate sta sub apa cîtva timp - particularitate ce-i da posibilitatea sa iasa victorioasa împotriva ciorii (Corvus cornix sardoniuis), ce îi fura adesea puii din cuib. Cioara griva nu este singura hoata din lumea tainica a baltilor. Cotofana (Pica pica pica) face si ea la fel. I se  mai spune tarca, caragata sau sorea. E mare amatoare  de oua de rata si de pui de pasarele de tot felul. În drum spre Matita putem întîlni frunzele dispuse în rozeta ale unei plante originale, ale carei fructe colturoase, închise într-o carapace neagra, au jucat un rol important în perioada vietii lacustre a oamenilor. Este vorba de ciulinul de balta (Trapa natans). Omul a putut folosi ciulinul ca hrana, asigurînd astfel organismului sau albumina, amidon, zaharuri. Ciulinul de balta poarta si alte denumiri : castan de apa, oilim, nuca de apa etc. Ciulinul este cultivat în multe tari din Asia. În Africa, denumirea lacului Nyassa provine de la numele acestei plante oare aici este foarte frecventa.Rolul plantelor în viata deltei a fost subliniat de multe ori. Uriasele cantitati de materie organica ce provin prin putrezirea an de an a plantelor ridica fundul baltilor, ajuta la consolidarea uscatului, la întinderea lui. Mîlul fin provenit din procesul de putrezire se asterne pe fundul apelor întocmai ca un smalt pe o farfurie, impermeabilizînd bazinele de apa.La mica asezare de la Matita se afla o cherhana si o cabana pentru pescari. Este prevazut a se construi aici si o cabana turistica.Motoarele pescaresti opresc în dreptul cherhanalei, ale carei cazi sînt adesea pline cu peste pescuit în baltile din apropiere.

Ghiolul Matita, a carui denumire ar veni de la asemanarea configuratiei lui cu forma matitei navodului (partea centrala a acestei unelte) este bogat în peste. De la Matita se poate merge cu barca în diferite ghioluri învecinate printre care Bobita (nume ce vine probabil de la denumirea ce i se da pelicanului de catre localnici), apoi Merhei, Bogdaproste.

ROSCA. Gîrla Rosca este un punct situat la extremitatea nordica a traseului nostru, putînd fi atins cu salupa sau cu barca. Importanta lui consta în aceea ca ne apropie de marea rezervatie naturala de la Rosca-Buhaiova-Hrecisca  (în suprafata de 15.400 ha), loc unde cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa.În delta exista doua specii de pelicani. Pelicanul comun sau roz (Pelecanul onocrotalus), deoarece în haina de nunta pieptul se coloreaza într-un rosu deschis si pelicanul cret (Pelecanus crispus), fara aceasta culoare pe piept si cu un mot pe cap. Pelicanul comun cloceste în colonii mari, ca cea de la Rosca, iar cel cret în perechi mai putine, razletite în colonii mici. Pelicanul este foarte sensibil la modificarile ce au loc în viata regiunii. Si, în ultimul timp, regimul de viata de aici a suferit transformari radicale. Linistea care acoperea alta data marile spatii aie deltei, a fost tulburata de patrunderea omului cu mijloacele tehnice ale secolului al XX-lea (vase motorizate, tractoare, recoltoare mecanice pentru taiatul stufului, helicoptere etc.). În afara de aceasta, distrugerea cuiburilor de catre rauvoitori, arderea stufului în apropierea locurilor de cuibarit au contribuit la deplasarea coloniilor de pelicani dintr-un loc într-altul al deltei. Astfel, ei au încercat sa-si statorniceasca o colonie la Pardina (în 1956), apoi pe lacul Fortuna (în anii 1957- 1958). În anul urmator (1959) se stabileste la Uzlina (pe bratul Sf. Ghaorghe) o colonie foarte numeroasa. În anul care urmeaza (1960), numarul pelicanilor se afla în descrestere. În 1961, situatia coloniei de la Uzlina începe sa se îmbunatateasca în mod simtitor. Pensiuni Sulina. Dar în anii urmatori (1962 - 1963) intervine o schimbare radicala a situatiei : numarul pelicanilor de aici se reduce substantial ca urmare a marilor inundatii si a exploatarii stufului, în Uzlina ramîn putine exemplare, o mare parte a coloniei se muta în nordul deltei - la Buhaiova - Hrecisca. Specia aceasta de pasari, care acum 120 de ani cuibarea pe malurile lacului Balaton în Ungaria, si-a restrîns aria geografica a clocitului în limitele Deltei Dunarii, dar si aici da dovada de neliniste, schimbîndu-si mereu locul. Spre a o salva de la disparitie, precum si pentru crutarea altor specii de pasari valoroase, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Republicii Socialiste România a hotarît înfiintarea unor rezervatii, printre care si cea de la Rosca-Buhaiova-Hrecisca.In delta, pelicanul poate fi întîlnit zburînd în diferite directii. Cu toate ca este o pasare mare, voluminoasa, are un zbor lin, usor, elegant. Gusa lui - un fel de traista sau buzunar - constituie o curiozitate a naturii. În ea, el îsi introduce hrana de baza - pestele. Cînd este în pericol, fiind în zbor, îsi goleste continutul gusei spre a-si usura deplasarea. Din gusa îsi hraneste puii.Viata intima a pelicanului prezinta unele anomalii, care contribuie la reducerea numerica a speciei. Cuibul, alcatuit neglijent, este adesea expus actiunii vîntului, intemperiilor. Imediat ce ies din ou, pielea înca frageda a puilor se afla sub atacul puternic al razelor de soare. Pensiuni Sulina.Caldura si insectele aduc multe suferinte puilor de pelican. Dar nu numai atît. În încercarea lor de a-i ocroti, de a le tine umbra cu ajutorul aripilor lor impresionant de lungi (o aripa a pelicanului cret -Pelecanus crispus  - poate avea 700-800 mm lungime), parintii îi calca în picioare cu toata greutatea corpului (care poate atinge si chiar depasi 13 kg). Sub acoperisul aripilor pelicanului au loc si alte drame : puii mai mari, iesiti mai de timpuriu din ou, încearca sa înghita pe cei mai mici si chiar daca nu reusesc s-o faca, le aduc suficiente necazuri, în afara acestor greutati prin care trece viata pelicanului, mai trebuie avute în vedere si actiunile dusmanilor sai: cioara griva (Corvus cornix sardonius), sobolanul de apa (Arvicola terestris), nurca (Mustela lutreola), vidra (Lutra lutra ),cîinele enot (Nyctereutes procyonoides) care-i ataca cuibul. În ultimii ani, în colonia de la Buhaiova s-a putut observa prezenta nu numai a cormoranului mare (Phalacrocorax carbo sinensis) ci si a vulturului codalb (Haliaetus albicilla) si a eretelui de stuf (Circus aeroginosus). Pelicanulare o privire agera. De la mari înaltimi observa miscarile pestilor. Este adesea vazut în tovarasia cormoranului mare, despre care s-a amintit, care îsi face uneori cuibul alaturi de cel al pelicanului, de regula însa pe copaci, nu pe plaur. Tovarasia cu pelicanul are un scop usor de ghicit. Cormoranul trage foloase de pe urma actiunii pelicanului împotriva pestilor. Cormoranul însoteste pelicanul, dupa cum leul este însotit de hiena si ursul, lupul si vulturul de corb, care stiu ca-i asteapta resturi de la masa acestora.Simtul de orientare al pelicanului este extrem de dezvoltat. El îsi regaseste cu usurinta cuibul. În perioada migratiilor, s-au vazut, de pilda, evoluînd deasupra Tulcei, formatii de pelicani, trecînd la intervale de 20-30 minute, urmînd acelasi unghi de zbor, cu cea mai mare precizie, de parca fiecare grup ar fi avut busola.Despre pelicani s-au scris foarte multe materiale, îndeosebi în legatura cu rolul lor în echilibrul biologic al Deltei Dunarii. Cercetarile facute au permis sa se stabileasca cu mai multa precizie aspectele negative si pozitive ale relatiilor lor cu celelalte specii care traiesc în delta - si în primul rînd cu pestii. Desi este un mare consumator de peste, pelicanul vîneaza pentru hrana sa, în mare majoritate, exemplare debile, uneori bolnave, contribuind prin aceasta la întarirea, prin selectie, a cîrdurilor de pesti. Unii autori pun pe seama pelicanului lipsa în delta a uneia dintre cele mai periculoase boli din lumea pestelui - hidropizia.Pensiuni Sulina .De la Rosea se poate intra în ghiolurile Merheiul Mare si Merheiul Mic,ce se afla în imediata vecinatate a grindului Lelea. Cu barca condusa de un localnic, se poate patrunde pe diferite gîrle si sahale, pe care navele motorizate nu le pot adesea strabate, din cauza pescajului ridicat (adîncimea pîna la care corpul vasului se afunda în apa = pescaj). Astfel, pornind de la Merheiul Mare se pot atinge mai multe sahale :Paliucova, Zamiruva, Bratusca, care se leaga de tarmul din apropierea ostrovului Babina, de pe bratul Chilia. Drumul pe aceste sahale nu este întotdeauna sigur sau usor, depinzînd de nivelul apelor, a caror variabilitate este o trasatura caracteristica a deltei.TULCEA - CRISAN - CARAORMAN - ROSU - ROSULET Navele urmeaza pîna la Ceatalul Sf.Gheorghe acelasi traseu ca si cel descris în cadrul itinerarului Tulcea-Sulina. Sub aspect turistic, acest traseu prezinta multe locuri pitoresti, începe prin a desfasura pe partea lui dreapta, tabloul dealurilor Tulcei, care contrasteaza cu linia domoala a deltei, între care îsi desfasoara drumul larg bratul Sf. Gheorghe, al doilea ca marime din regiunea de la varsarea gurilor Dunarii în mare. Dupa Caraorman, ajungem în zona lacurilor Rosu-Rosulet. Drumul poate fi prelungit pîna la mare, prin gîrla împutita. Dar sa descriem traseul mai în amanunt.De la Ceatal, drumul continua pe bratul Sulina pîna la Crisan - Mila 13, de unde se abate spre sud, pe canalul Ceamurlia, care este racordat la bratul Sulina si are 4 km lungime.

CARAORMAN. În limba turca aceasta denumire înseamna „Padurea Neagra". O scurta localizare geografica: prin punctul turistic Caraorman se înteleg cherhanaua Caraorman, unde acosteaza vasele, satul Canaorman si padurea Caraorman, o pitoreasca oaza de vegetatie. Satul este asezat pe grindul cu acelasi nume, care constituie o ridicatura de teren cu o altitudine de 12 m fata de nivelul marii.De la cherhanaua unde opresc motoarele pescaresti si pîna în sat este o distanta de aproximativ l km. Drumul trece peste ondulatiile unui sol nisipos, grindul Caraorman. Este o continuare a barajului natural Letea, ce delimiteaza delta fluviala de cea maritima. Ca si în zona grindului Letea, la Caraorman se întâlneste o padure cu o vegetatie deosebit de originala.Contrar aparentelor, fiecare colt al deltei pastreaza o individualitate Vegetatia grindului Caraorman este asemanatoare celei întîlnita pe grindul Letea. Astfel, în zona depresiunilor umede ale dunelor de nisip cresc perisorul de nisip (Elymus sabulosus), obsiga (Bromus tectorum), pirul (Agropyrum junceum), salcioara de nisip (Salix rosmarini flora) s.a. Vegetatia arborescenta este si ea asemanatoare, dar mai putin întinsa ca aceea de la Letea. Impresionant la Caraorman e nisipul care creeaza un aspect pronuntat de desert, cu atît mai mult cu cît nu rare sînt zilele cu un soare dogoritor, puternic. Temperatura de pe suprafata dunelor de nisip urca uneori la peste 60°C. Aceste nisipuri, aduse în trecutul îndepartat de valurile marii, sînt acum în perspectiva de a fi La Caraorman se întîlnesc multe broaste si serpi. E drept, broaste si serpi sînt si în alte colturi din delta, dar aici par mai numerosi. Multi cercetatori ai multor muzee din Europa vin pentru a-si completa colectiile cu exemplare de broaste si serpi de la Caraorman. La Caraorman se prevede a se construi o cabana turistica.Din satul Caraorman se poate merge :

a)pe uscat - la Litcov (o mica asezare pescareasca de pe canalul Perivolovca, canal ce leaga canalul Litcov si Su-lina de bratul Sf. Gheorghe), sau mergînd pe grindul Sirec, la Ivancea Mare (de pe bratul Sf. Gheorghe) ;

b)pe apa - urmînd canalul Litcov spre est, la lacurile Puiulet, Puiu s.a. sau la Litcov mergînd de-a lungul canalului Perivolovca ;

c)tot din Caraorman se poate merge, fie pe uscat, fie pe apa, la satul Crisan de pe canalul Sulina. Pensiuni Sulina. În toate aceste drumuri este indicat sa fim însotiti de localnici.Urmînd în continuare drumul nostru pe canalul Litcov,Pensiuni Sulina. ne reîntîlnim cu apele limpezi ale mai multor ghioluri, printre care si cele ale lacului Puiulet, precum si cu stuful de plaur. Intram de fapt în una din cele mai întinse zone de plaur din delta.În legatura cu plaurul întîlnit în aceasta zona este cazul sa aratam ca acesta nu este neaparat plutitor. Exista trei categorii de plaur : plutitor (cînd pluteste în permanenta), semicolmatat (cînd la ape mici, se lasa pe fundul baltii, redevenind plutitor cînd apele cresc) si colmatat (atunci cînd este „prins" de fundul baltii de unde nu se ridica niciodata, si este inundat la fiecare viitura).Plaurul are nu numai importanta economica (fiind cel mai bun stuf din punct de vedere calitativ), în ascunzisurile lui pasarile pot cuibari în liniste, deoarece ouale nu sînt supuse inundarii, cuiburile ridicîndu-se o data cu plaurul plutitor, în acelasi timp, aici îsi gaseste un adapost ferit de primejdie porcul mistret (Sus scrofa). Este cunoscut faptul ca acest animal are în România o arie de raspândire destul de vasta : ea cuprinde cele mai variate forme de relief - de la poalele muntilor Fagaras, pîna la Delta Dunarii, cu exceptia unor zone de ses, lipsite de paduri. Mistretul din delta are corpul mai lung, picioare mai înalte si capul mai prelung decît exemplarele din alte regiunii.Nu o data s-a vorbit despre mediul favorabil pe oare-1 prezinta stufariile deltei pentru pasari si animale, chiar si pentru acelea care initial nu au fost obisnuite sa traiasca aici. Este cazul, în afara porcului mistret, de unele animale ca : vulpea (Vulpes vulpes) s.a., pe care o relativa siguranta a vietii si hrana le-a determinat sa se adapteze la conditiile mediului specific deltei.Dupa ce trece de lacul Puiulet, itinerarul strabate lacul Puiu, pe lînga ghiolul Lumina, si apoi lacul Rosu si lacul Rosulet, foarte apropiate unul de celalalt. Sînt impresionante aici marea întindere a apelor, limpezimea lor, întinsele suprafete de plaur, linistea ce domneste si care este tulburata doar de prezenta pasarilor sau de zgomotul miotoarelor. Pensiuni Sulina. Pe ghiolul Lumina putem întîlni o pasare plina de gratie - lebada. În delta se cunosc doua specii : lebada cucuiata sau muta (Cygnus olor), mai frecventa în aceasta zona, si lebada cîntatoare (Cygnus cygnus), venind în sudul deltei sau în nordul lacului Razelm ca oaspete de iarna. Denumirea de lebada cucuiata vine de la cucuiul carnos, aflat la baza craniului pasarii, iar cel de lebada cîntatoare, datorita strigatelor ce le scoate si care de departe par armonioase.Lacul Rosu constituie o importanta zona piscicola. Aici se afla o cherhana si o cabana pescareasca. Tot aici se va construi si o cabana turistica. In continuare, ne putem urma calatoria, navigînd prin gîrla Împutita spre Sulina. Prin gîrla Împutita sînt evacuate în Marea Neagra apele din zona cuprinsa între bratul Sulina si ghiolul Lumina si lacurile Porculet si Porcu.Tot prin gîrla împutita se poate iesi în canalul Sulina, navigînd pe canalul Busurca, care se racordeaza cu aceasta importanta artera de circulatie în dreptul Milei 2.Pensiuni Sulina. Acum, cînd sîntem atît de aproape de mare, este bine sa stim ca nu numai uscatul înainteaza spre mare, cum este cazul în nordul Sulinei - la Musura. Aici, în dreptul lacurilor Rosu si Rosulet, se întîmpla un fenomen invers : marea schimba mereu linia tarmului. Specialistii apreciaza ca peste 50-60 de ani linia tarmului se va apropia mult de lacul valorificate.Rosulet, smulgînd în acelasi timp deltei suprafete întinse înspre sud, pîna aproape de varsarea bratului Sf. Gheorghe. Acest lucru se întîmpla din cauza unui curent circular provocat de înaintarea gurii Sulina, care spala tarmul marii la sud de Sulina, în zona lacului Rosul.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, înca de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem întâlni în delta si care reprezinta 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin delta si ramânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.
Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (stârci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescarusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar în avifauna acvatica, devenind din ce în ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate, cormorani si stârci. In padurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lânga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rândunica, barza, lastunul. O serie de specii acvatice se asociaza în timpul cuibaritului formând colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari în apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau în stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care îsi hranesc puii, transforma coloniile de pasari într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

     In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

     Dupa aceasta trecere in vedere a istoriei Sulinei a faunei si florei deltei revenim in timpurile noastre unde adevaratele atractii ale Sulinei raman plajele sale, drumurile neasfaltate, marea curata si linistita, oamenii primitori si aerul boem, de tara, care te cucereste definitiv. Exista si cateva obiective turistice in Sulina cum ar fi vestitul Far construit in 1865, Cimitirul Maritim cu legendele sale, Turnul de Apa sau Palatul Comisiunii Europene a Dunarii construit aici in anul 1868. Sulina este un loc in care nu se ajunge cu masina, dar acest lucru nu i-a oprit pe miile de turisti sa revina in zona atrasi de frumusetile acestor locuri de ospitalitatea oamenilor, care sau orientat in ultimi ani pe cazare sulina. Turistii pot vizita delta dunarii si pot merge la una dintre cele mai spectaculoase plaje din Europa, considerata ultima plaja virgina a continentului. Plaja are 150 de metri la­time, nisipul este extrem de fin, fiind filtrat de Dunare, iar ma­rea nu este sarata, ca in partea de sud a li­toralului, ci are un gust dulceag. E lume putina si multa li­niste. Nu te deranjeaza muzica de la terase, nu exista vanzatori ambulanti, iar daca ceilalti turisti te de­ranjeaza, te poti refugia oricand fie mai la nord, spre Dunare, fie mai la sud, in directia Sfintu Gheorghe, pentru a ramane complet singur. Meniurile traditio­nale, cu peste de apa dulce, dar si de apa sarata, ar trebui sa intre­geasca motivele pentru care cineva ar trebui sa isi pe­treaca vacanta in Sulina.

In acest capat mirific de lume, uitat de agitatia marilor orase, va asteapta si Pensiunea Maxim pentru a va oferi un sejur perfect in Delta Dunarii unde veti descoperii frumusetile naturii.

 

© Copyright Casa Maxim 2008. Toate drepturile rezervate

Daca doriti sa vedeti cum va arata pagina de cazare a localitatii in scurt timp, vizitati: cazare sulina cazare delta turism delta pensiuni sulina pensiuni delta pescuit delta turism Delta Dunarii cazare ieftina cazare in sulina cazare in delta turism in delta pensiuni din sulina pensiuni din delta pescuit in delta pescuit in delta dunarii turism in Delta Dunarii cazare ieftina sulina cazare delta cazare delta dunarii pensiuni ieftine sulina pensiuni ieftine delta cazare in sulina cazare in delta turism in delta pensiuni in sulina pensiuni in delta pescuit in delta turism in Delta Dunarii cazare ieftina in Sulina cazare in sulina ieftina cazare in delta dunarii turism in delta dunarii pensiuni din sulina pensiuni din delta dunarii pescuit in delta dunarii plaja Sulinaturism in Danube Delta cazare sulina ieftina cazare in delta ieftina cazare in delta dunarii ieftina pensiuni ieftine sulina pensiuni ieftine delta...... forum

 

Search Engine Optimization and SEO Tools
Free Search Engine Submission